În decursul timpului, în semn de recunoştinţă pentru eroii moţilor şi ai neamului românesc, au mai plantat goruni în Cimitirul Eroilor de la Ţebea conducători ai naţiunii cum ar fi Regele Ferdinand I şi Regina Maria. În anul 1966, prezent la Ţebea, Nicolae Ceauşescu a dorit să planteze şi el un gorun la căpătâiul mormântului lui Avram Iancu, dar acesta nu a prins rădăcini.
Ca să nu se afle acest lucru, lucrătorii silvici au plantat în mare secret un alt puiet, care a avut aceeaşi soartă şi abia al treilea puiet s-a prins în pământ. Acest puiet a avut o soartă tragică, el fiind smuls din pământ, dus în faţa fostului Consiliu Popular, tăiat şi dat pe foc în decembrie 1989 de către localnicii revoltaţi din Brad, oraş situat la mai puţin de 10 kilometri de Ţebea.
În septembrie 2005, preşedintele Traian Băsescu a plantat un puiet de gorun la aproximativ 5 metri de sarcofagul de ciment care proteja vechiul gorun al lui Horea şi la 15 metri de locul în care este înmormântat Avram Iancu.
Horea si Closca au fost martirizati la 28 februarie 1785, pe platoul „La furci” langa Alba Iulia, supliciul lor atragand criticile intregii lumi civilizate.Dupa executia celor doi martiri ai Transilvaniei si ai neamului romanesc, executia prin tragere pe roata a fost abolita din codul penal austriac.
Execuţia prin tragere pe roată s-a desfăşurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloşca, a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat patru lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un ţigan pe nume Grancea Racokzi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul şi după alte 8-9 lovituri şi-a dat sufletul. Crişan se spânzurase în închisoare. Organele interne ale celor trei au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în patru părţi şi puse în ţeapă în cele mai importante localităţi din comitatele Alba şi Hunedoara pentru intimidarea populației din Transilvania.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu