...a fost ridicată. În august 2013, Veronica Bulai, mama Monicăi Gabor ar fi înnoptat în această mănăstire, iar a doua zi a murit. Preoții din zonă afirmă că nicio femeie care a intrat în mănăstire nu a scăpat nepedepsită.
Este situată în localitatea Muereasca, județul Vâlcea, la 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice în anul 2010.
La intrarea în mănăstire, pe o placă din piatră, stă scris acest text, care cuprinde "Istoricul mînăstirii Frăsinei":
„Mînăstirea Frăsinei există de la începutul sec. XVIII. În anul 1710, doi călugări sihaștri vin și ridică aici, cu binecuvîntarea Episcopului Damaschin al Rîmnicului, o bisericuță din lemn cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”. În anul 1763 Cîrstea Iovipali cu fratele său Damian și cu fiul celui dintîi, Nicoliță Iovipali, zidesc în locul bisericii din lemn învechită, biserica din zid, care se păstrează pînă azi la cimitirul călugărilor. În jurul ei erau chilii, care azi nu mai sunt. Prin anul 1787-1788, în războiul turcilor cu nemții, schitul este părăsit de călugări, pustiindu-se pînă în anul 1845. În acest an vine la Frăsinei călugărul Acachie de la Mînăstirea Cernica și care cu învoierea urmașului primilor ctitori, Gheorghe Iovipali, începe renovarea schitului: pridvorul deschis al bisericii se închide cu cărămidă și se zugrăvește, refăcînd și încăperile chiliilor. Lucrările se termină la 10 iunie 1848. În anul 1859, Episcopul Rîmnicului, Sf. Calinic, vizitează Frăsineii și hotărăște ridicarea altor construcții mai sus de bisericuța cea veche, pe locul de azi. Lucrările pentru biserica mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, încep în anul 1860 și se termină la 12 mai 1863. Tot în acest timp se ridică în jurul bisericii, din partea de sud, apus și nord, chilii pentru călugări. Fostul arhimandrit de scaun al Episcopiei Rîmnicului, apoi Episcop de Roman (1900-1911), Gherasim Safirim, a făcut cheltuieli mari pentru casele de pe latura de răsărit precum și paraclisul în anul 1888. Biserica veche își păstrează pictura în interior de la 1763, fiind făcută de „Teodor Zugravul și Enache ucenicul”. În tindă este pictura de la 1848.În anul 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, apreciind pe ctitorul cel nou de la Frăsinei, Episcopul Sf. Calinic, exceptează de la expropiere M-rea Frăsinei. În decursul vremurilor, Mînăstirea Frăsinei a prosperat cu alte clădiri și anexe, așa cum se vede azi. Sf. Calinic, Ctitorul Sf. Mînăstiri Frăsinei, a pus aici rînduiala de slujbă și trăire religioasă, după tipicul Sf. Munte Athos, în care se include și restricția ca în Sf. Mînăstire Frăsinei să nu intre niciodată femei.”
Biserica Mănăstirii Frăsinei este construită în formă de cruce, cu o singură turlă centrală sprijinită pe patru arcade ogivale şi păstrează împărţirea clasică cu pridvor, pronaos, naos şi altar.
Actualmente Biserica veche a schitului Frăsinei se află în perfectă stare, ea servind drept biserică de cimitir. Nu se oficiază în ea decât la 24 iunie când se face hramul bisericii. Biserica cea veche se află la o distanţă de două sute de metri de noua mănăstire, ctitorită de Sfântul Ierarh Calinic.
Pragul acestui lăcaş a fost trecut de pelerini din întreaga lume, inclusiv de budişti veniţi din China sau Japonia. Tot aici se fac exorcizări în mare taină şi doar ţinând post. Călugarii de la Frăsinei cred că bolile sunt avertismente trimise oamenilor de divinitate.
Călugării de la mănăstire au reuşit să facă şi câteva minuni. Pe lângă zilele de post aspru, singura bucurie a călugărilor care fac exorcizări este preaplinul sufletesc dat de însănătoşirea unui om sau de alungarea diavolului.
sursa: web, motor de căutare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu