marți, 9 septembrie 2014

Palatul Cuza de la Ruginoasa

Palatul Cuza de la Ruginoasa
Trecând pe la Iași, Suceava....Piatra Neamț....

  • Palatul de la Ruginoasa a fost construit la inceputul veacului al XIX-lea de catre arhitectul vienez Johan Freiwald, in stil neoclasic. Acest stil se impusese cu precadere in arhitectura civila din Moldova acelor timpuri. La 1847, logofatul Costache Sturza, care mostenise proprietatea de la tatal sau, "preface casa de la Ruginoasa dupa arhitectura stilului gotic", cum spun cronicile.
  • Pentru aceasta el angajeaza arhitectul Johan Brandel, iar lucrarile definitivate la 1855 imprima constructiei un stil neogotic, inspirat din romantismul german.


  • Unul dintre oamenii care au marcat istoria moderna a Romaniei este Alexandru Ioan Cuza. Ce a ramas scris despre dansul in cartile de istorie stie mai toata lumea. Mai putin cunoscut este faptul ca omul Cuza a fost un personaj tragic al propriei sale vieti. Si asa se gaseste inca si acum, in moarte. La anul 1862, Voda Cuza a cumparat de la Banca Moldovei domeniul Ruginoasa, care se afla, la acea vreme, ipotecat in favoarea acesteia. 
  • Aici, Voda visa sa-si afle linistea, in castelul construit la inceputul secolului al XIX-lea de Sandulache Sturza, logofat si mare vistiernic. La moartea lui Sandulache, mosia si castelul de la Ruginoasa au revenit fiului sau, Costache, prim-ministru al lui Voda Mihai Sturza, varul sau. Mare amator de trai bun, Costache avea doua mari pasiuni: femeile si jocurile de carti.
  • Spre batranete, pe cand era vaduv, in Costache a inflorit o tomnatica pasiune pentru preafrumoasa Marghiolita Ghica, proaspat intoarsa in Moldova dupa ce-si abandonase sotul la Constantinopol si dupa ce-si gasise o vreme consolarea in bratele cneazului rus Muhanov. Orbit de amor, Costache a cerut-o de nevasta pe Marghiolita, iar aceasta a spus „da“, cu gandul la averea batranului. Dupa savarsirea cununiei, bietul Costache n-a mai capatat nimic din ceea ce-si dorea de la Marghiolita.
  • Mai mult, jalnicul personaj nu putea decat sa contemple cu amaraciune cum tanara sa sotie era mult mai generoasa decat era cu el cu tinerii din protipendada Iasului si mai ales cu chipesul boier Nicolae Roznovanu. Nemaiputand suporta umilinta, Costache a decis sa se mute la Odesa. Roznovanu s-a dus dupa ei. Costache si-a luat nevasta si s-a stabilit la Kiev. Roznovanu i-a urmat. La fel s-au petrecut lucrurile si la Moscova, Varsovia, Sankt Petersburg. Aproape ruinat de desele mutari si de jocul de carti, disperat, Costache a decis s-o ascunda pe Marghiolita la castelul sau de la Ruginoasa, in paza feciorului cel mai mare, care purta numele bunicului sau – Sandulache.
  • Atata doar ca Roznovanu nu s-a lasat. Intaratat pana peste poate, in fruntea unei cete de arnauti, a pornit spre Ruginoasa, cu gandul s-o rapeasca cu orice chip pe iubita lui Marghiolita. A cumparat pe cei ce pazeau castelul, a patruns in curte, a urcat treptele si s-a trezit fata in fata cu junele Sandulache, ramas sa apere de unul singur onoarea mamei sale vitrege. Sandulache a impuscat pe unul dintre arnautii Roznovanului, dar a cazut mort, injunghiat de un altul.
  • Rapita, Marghiolita s-a desfatat in acea noapte si inca dupa aceea in bratele tanarului sau amurez, cu care s-a si casatorit. Pozna cu rapirea Marghiolitei s-a petrecut la anul 1847. Urmare a acestei duble drame, rapirea nevestei rele de musca si moartea fiului sau cel mare, bietul Costache Sturza si-a pierdut mintile.
  • Astfel stand lucrurile, Voda Cuza i-a adus plocon sotiei sale Elena doi copii, amandoi fiind fructul iubirii domnitorului cu Maria Obrenovici: mai intai pe Alexandru, apoi pe Dimitrie. Iar Elena a consimtit sa-i adopte pe amandoi. La 1866, Cuza a fost detronat si alungat din tara in urma unui complot al carui principal regizor a fost Ion C. Bratianu. Fara sa-si mai revada tara, Cuza a murit, in 1873, la Heidelberg, vegheat de Doamna sa, Elena. La anul 1876, afland ca sufera de o boala incurabila, Maria Obrenovici s-a sinucis, la Dresda.
  • In 1889, fiul sau natural, Dimitrie Cuza, si-a zburat creierii in castelul Ruginoasa, in urma unor neintelegeri cu mama sa adoptiva. Peste numai un an, Alexandru A. Cuza a murit la Madrid, in vreme ce se afla in voiaj de nunta. Vaduva sa, Maria Cuza (fosta Moruzzi), a avut apoi o idila cu Ionel I.C. Bratianu, fiul complotistului care l-a silit sa renunte la tron si l-a alungat din tara pe tatal fostului sau sot. Urmare a acestei povesti de amor s-a nascut, la 1898, la Ruginoasa, Gheorghe Bratianu, marele istoric de mai tarziu, savarsit din viata in chinuri cumplite, la 1953, in inchisoarea politica de la Sighetu Marmatiei.
  • Pe patul de moarte, Cuza si-a exprimat dorinta de a fi inmormantat la Ruginoasa. Asa s-a si facut. La 1944, insa, ramasitele sale pamantesti au fost mutate la Curtea de Arges, iar la 1946 au fost mutate din nou, la Biserica Trei Ierarhi din Iasi, unde se gasesc si acum.
  • Elena Cuza i-a supravietuit sotului sau: s-a stins din viata la anul 1909, la Piatra Neamt. Dorinta sa a fost sa fie inmormantata la Solesti (Vaslui), langa mormantul mamei sale. Pe ultimul sau drum, vagonul mortuar a luat foc. A ars complet, cu tot cu sicriul pe care-l transporta. Restul e istorie.
  • Castelul mai adaposteste cateva piese autentice, de valoare inestimabila. Biblioteca familiei si cabinetul de lucru al Principelui expun piese de mobiler din lemn de stejar comandate de Elena Doamna renumitei firme pariziene Mazaroz. In sufragerie sunt asezate farfuriile din portelan de Sevre, purtand emblema Principatelor si deviza "Toti in unul", paharele din cristal de Bacara cu monograma lui Cuza, tacamurile din alpaca. Peretii sunt innobilati de doua picturi originale ale maestrului Grigorescu: "Pastorita" si "Carul cu boi". In salonul Doamnei Elena, acolo unde insingurata principesa se retragea sa citeasca sau sa picteze, precum si in dormitorul acesteia se pastreaza, de asemenea, piese de mobilier originale.
  • Acum sa ne intoarcem de unde am plecat, adica la anul 1862, an la care Cuza Voda a cumparat Ruginoasa. Poate ca n-a fost tocmai o intamplare alegerea Ruginoasei, caci Elena Cuza, sotia domnitorului, se inrudea cu neamul Sturzestilor (era nepoata a nefericitului Costache cel incornorat). Doi ani au durat lucrarile de renovare desfasurate sub directa supraveghere a Elenei Cuza si, cand ele au fost gata, Ruginoasa parea sa fie ceea ce-si dorea familia domnitoare: un cuib pentru tihna si bucurie. Dar, intre treburile de stat (ale noului stat Romania), Cuza isi facea de lucru si cu Maria Obrenovici, o frumoasa vaduva din inalta societate moldava, mai tanara cu 10 ani decat Elena.
  • Primii proprietari ai palatului au fost Sturzestii, ctitorul fiind vistiernicul Sandulache Sturza, pe la 1800. El a angajat un cunoscut arhitect austriac pentru a construi o resedinta somptuoasa pe locul casei boieresti a stramosilor sai. Asezat pe o mosie ce se intindea in acel timp pe o suprafata de 27 de hectare, palatul, proiectat initial in stil neoclasic, a fost cateva decenii la rand resedinta familiei. Erau vremurile huzurului boieresc, cu petreceri si baluri mondene ce copiau moda Parisului, la care caftanele de diverse ranguri se adunau la un loc cu duducile pomadate, cu tantosii ofiteri, cu diplomati ai curtilor europene.
  • Parcul din jurul castelului era amenajat de un gradinar vienez cu alei strajuite de statui, banci ascunse in labirinturi de verdeata si chiar un iaz inconjurat de melancolice salcioare. Palatul este mostenit de catre logofatul Costache Sturza, care reface constructia, dandu-i nota de stil neogotic pastrata si azi. Ulterior, avand mosii in jurul Iasiului si un sir de case pe Copou, logofatul se muta in capitala Moldovei, lasand proprietatea de la Ruginoasa in paragina.
  • Catre jumatatea veacului la Ruginoasa s-au intalnit tinerii revolutionari pasoptisti, iar mai tarziu unionistii, in frunte cu Kogalniceanu, Negruzzi, Alecsandri si altii.
  • Proprietatea de la Ruginoasa mai cuprinde astazi palatul, 13 hectare de gradina in buna parte paraginita, o capela. Bombardate si grav avariate in timpul celui de-al doilea razboi mondial, toate acestea au trecut apoi, timp de cateva decenii, printr-un trist proces de degradare. Au fost deteriorate cu buna sau cu rea stiinta, au fost fie neglijate, fie pur si simplu vandalizate. Ruginoasa, o adevarata comoara de arhitectura si de spiritualitate romaneasca, ar fi meritat si merita, cu siguranta, o soarta mai buna.
  • De la Epitropia Spitalului Caritatea palatul a trecut in proprietatea CFR, care a instalat aici un sanatoriu de tuberculosi. Palatul atator destine tulburatoare a mai fost, rand pe rand, sediu de primarie, sediu al CAP, palat al pionierilor, biblioteca comunala. Muzeografii care il au acum in grija spun ca Nicolae Ceusescu, in anii 70, trecand prin Ruginoasa a ordonat oprirea coloanei oficiale, a intrat in palat si s-a ingrozit de ce a vazut. Tot el a ordonat primele lucrari moderne de restaurare si conservare, desfasurate intre 1969-1979. In 1982 a fost inaugurat Muzeul memorial "Alexandru Ioan Cuza", un muzeu care o buna vreme a primit vizitatori din toata tara si de toate varstele.
  • Autoritatile locale sau cele centrale, inainte ca si dupa evenimentele din 1989, au venit aici numai la ocazii festive si festiviste, de obicei la sarbatorirea anuala a Unirii Principatelor. Ele par a fi mai putin interesate in declansarea unei actiuni bine concertata si coerenta, sustinuta de sumele mari de bani necesare, pentru reconstructia, restaurarea si revitalizarea acestui sit istoric. Ruginoasa face parte din marele circuit al valorilor nationale si trebuie integrata in marele circuit al valorilor europene, unde ii este locut de drept.
  • Palatul, de forma patrata, cu un singur etaj, reproduce pe fiecare fatada aceleasi elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatra, ferestre ogivale. La interior, parterul este dedicat unor sali memoriale, reconstituind repere din viata si activitatea lui Alexandru Ioan Cuza.
  • La etaj, pe baza informatiilor documentare existente si cu ajutorul putinului mobilier original pastrat, este reprodusa atmosfera zilelor de bucurie sau de zbucium traite aici de familia princiara.


sursa web

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu